Un animal numit bullying. Nu mă omora cu mușcătura lui, dar în fiecare zi îmi sfâșia piciorul
Sunt multe aspecte în creșterea și maturizarea unui tânăr elev pe care societatea le consideră neimportante sau de ignorat. Cred că o astfel de atitudine generală se poate aplica și bullying-ului. Pe scurt, bullying-ul este un comportament repetat ale unor persoane care încearca să provoace frică, intimidare sau umilință. Mulți nici nu știu că există, iar deseori emoțiile și trăirile noastre sunt considerate subiecte tabu, deoarece suntem obișnuiți de mici că problemele noastre ne privesc doar pe noi și a cere ajutor este un semn de slăbiciune. Poate uneori nici nu îți dai seama de ce ești agresiv sau impulsiv, ești nesigur pe tine sau te gândești mereu la eșec. Toate aceste sentimente pot fi efecte ale unor traume emoționale pe care nici nu le identifici exact în viața ta, dar care te-au marcat și nu te lasă să treci mai departe.
Acum câțiva ani, am avut o astfel de experiență personală cu bullying-ul care m-a marcat, și mai târziu, m-a determinat sa creez acest blog, care încearcă să atragă atenția și să prevină bullying-ul în școlile din România. Mereu am avut în mine frica de a greși, de a spune ceva incorect și ca mai apoi să fiu judecat pentru asta. La școală se întâmpla des cu mine, dar și cu colegii mei, să fim chemați la răspuns. Profesorii și colegii râdeau și se amuzau mai mereu de mine cand nu eram corect sau mă emoționam, voiau să mă facă să simt rușinea, pentru că este foarte ușor să te bucuri de răul altuia, până la urmă eram învățați că suntem mai degrabă rivali între noi, decât colegi. Profesoara deseori dădea tonul la astfel de atitudini și mustrarea în fața întregii clase era metoda clasică de a pune un elev la punct. Bullying-ul era pentru mine acel animal care mă mușca în fiecare zi. Nu mă omora cu mușcătura lui, dar zi de zi îmi sfâșia piciorul. Din cauza bullying-ului, mulți copii și adolescenți văd școala ca și un loc înfricoșător în care vor sa petreacă cât mai puțin timp, în loc să se simtă protejați sau măcar sprijiniți să facă față unor astfel de traume.
Elevii sunt conștienți că bullying-ul există în școli. Pe de altă parte, mulți aleg să păstreze totul adânc în ei, poate de frica de a fi ridiculizați sau de a crea și mai multe probleme. Este pur și simplu o bulă în care abuzurile se dezvoltă și înfloresc, deoarece nimeni nu vrea să le exploreze sau să admită că ele există. Dar atunci ce putem face pentru a cunoaște mai bine problema? Pentru a combate efectele bullying-ului este necesar să înțelegem de unde provin aceste atitudini și reacții dăunătoare și agresive. Atunci când suntem atacați, ne întrebăm cum ar fi corespunzător să acționăm și ce am putea face pentru a diminua efectele cuvintelor spuse sau a gesturilor făcute de către agresor. Poate pentru unii, bullying-ul este o modalitate de auto-apărare. Probabil tuturor ne este frică să fim umiliți sau ridiculizați, iar cu toții avem moduri diferite de a reacționa la atacuri din partea altor persoane, unii îndură în liniște, alții atacă înapoi. Totodată, poate chiar agresorul a fost la rândul lui victimă. Este incorect să catalogăm persoanele după aparențe superficiale, necunoscând situația în detaliu. Mulți devin agresivi și vulgari pentru că doar asta au văzut și așa au fost învățați că trebuie să reacționeze. În astfel de situații, nu vina ar trebui căutată, ci cauza unui astfel de comportament și puterea de a sprijini persoanele aflate în nevoie. Oricine poate învinovății sau pasa responsabilitatea, mai greu este să-ți asumi un rol în schimbare, începând chiar cu tine.
Personal, cred că un pas important în soluționarea problemei este de a face societatea noastră conștientă că bullying-ul există și poate afecta chiar pe oricine. Nu ne putem aștepta ca fiecare dintre noi să trateze aceasta problemă de la început cu seriozitate sau măcar ca și cum ar exista. Mulți vor ridiculiza ideea ca bullying-ul este parte din cultura societății și este nevoie de timp pentru ca această cultură să se schimbe. Însă semnele arată că din ce în ce mai multă lume conștientizează puterea negativă a agresiunii emoționale și nu mai tolerează ca victimele să nu fie auzite sau băgate în seamă. Am începem să înțelegem că problemele noastre sunt relevante și nu suntem obligați să trecem singuri prin asta, pentru că altfel am părea vulnerabili.
În comparaţie cu tinerii care s-au dezvoltat într-un mediu sănătos, cei care au fost victime ale bullying-ului pe parcursul școlii, experimentând anxietate, au un randament mai mic în viitor în cariera lor. Aşadar, consecinţele bullying-ului în copilărie pot fi observate şi în viaţa de adult, reprezentând fundaţia unor profiluri psihologice construite în prezenţa fricii şi neîncrederii. Este un factor care le restrânge creativitatea şi gândirea liberă, lucruri esenţiale care sunt rar întâlnite în societatea contemporană.
Acestea fiind spuse, în cazul în care cunoaşteţi pe cineva care este o victimă a bullying-ului, oferiţi-i suport, pentru că este mai important decât ar părea sprijinul reciproc în astfel de situații. Dorinţa mea este să putem susţine persoanele care ies din tipar şi care vor să-şi împărtășească ideile cu ajutorul unei comunităţi deschise iniţiativelor deosebite.
Articol scris in colaborare cu ThinkUp Academy